|
|
Povesti
Tup tup
Traia
odata, intr-un mic sat francez, un tanar morar modest. In acelasi sat,
traia un comerciant bogat, care avea o frumusete de fata, pe nume
Jacquline. Tanarul morar pandea momentul cand Jacquline mergea la
fantana dupa apa, ca sa-si scalde privirea in frumusetea acesteia.
Nici lui Jacquline nu-i era indiferent tanarul morar, dar era tare
amarata, fiindca stia ca parintii au promis-o de sotie unui comerciant
bogat.
Intr-o zi, morarul se plimba pe malul raului, amarat nevoie mare, cand
se intalni cu un pastor.
- De ce esti asa de amarat, fratioare? il intreba acesta pe morar.
- Cum sa nu fiu amarat - zise morarul - daca ma usuc de dorul lui
Jacquline. Dar stiu ca parintii ei nici nu vor sa auda de mine.
- Nu mai fi asa amarat, te ajut eu sa le cuceresti inima parintilor.Tine
aceasta cutie, dar ai grija de pulberea verde din ea. Daca ajungi in
casa lui Jacquline, da fuga la soba, arunca praful in foc, si ai sa vezi
ce se intampla.
Intr-o zi , cand parintii lui Jacquline nu erau acasa, morarul nostru, o
ajuta pe fata sa duca apa de la fantana. Fata il chema in casa, sa-l
serveasca cu placinte. Odata ajuns in casa, morarul astepta ca fata sa
-i intoarca spatele si se grabi sa arunce praful in foc, dupa care se
dadu la o parte.
Cand parintii fetei ajunsera acasa, fata se grabi sa serveasca cina:
- Ia de aici tup, tata tuptup cina, tuptuptup.
Tatal ramase inmarmurit, dupa care asa grai:
- Cum vorbesti fata mea?
- Cum tup, vorbesc tuptuptup? Asa vorbesc tuptuptup, dupa care iesi
repede din camera, parca nu se intampla nimic.
Mama fetei se grabi dupa ea si o intreba:
- Ce-i tup, cu tine tuptup, fata mamei tuptuptup? ca intre timp si mama
intra in bucatarie si praful isi facu efectul si asupra ei.
Urmatorul vas cu mancare mama il duse la masa, si asa grai:
- Vai barbate tup, nu stiu ce-i cu mine tuptup, dar si eu asa vorbesc
tuptup, ca si fata tuptuptup.
- Voi va bateti joc de mine? zise omul, dupa care incepu sa le alerge
prin casa, in jurul mesei.Sotia fugi in bucatarie, omul dupa ea.
- Ce-i cu voi tup, de tot ziceti aiureli ca asta tuptuptup.Ca intre timp
praful isi facu efectul si asupra lui.
Cumplite zile urmara pentru toata familia comerciantului. Oamenii din
sat crezura ca si-au pierdut mintile, asa incat dupa un timp nu mai veni
nimeni sa cumpere de la ei.
Intr-o zi, se intalni din nou morarul cu pastorul cel cu inima buna.
Acesta ii da o cutiuta cu praf rosu, zicand:
- Cel care primeste din acest praf, nu va mai spune niciodata tuptup.
Bucuros nevoie mare, morarul merse la casa comerciantului, le dadu la
toti din praful rosu, si, ca prin minune, nici unul nu mai spuse tuptup.
Parintii, foarte bucurosi ca s-au vindecat, au hotarat ca fata lor sa
fie sotia morarului cel modest.
Si poate ca si azi traiesc fericiti, daca nu crapat de atatea placinte
mancate.
Stii o
poveste frumoasa?
Spune-le si celorlalti! Trimite un mail la
office@prescolar.ro!
|
|