Transformati prematur in consumatori, copiii cad prada depresiei si complexului de inferioritate. Expertii avertizeaza ca societatea de consum distruge copilaria.„Mama, vreau si eu jocul asta! Toti copiii il au!“. „Imi cumperi si mie un mobil cu camera foto si mp3 player? E cu reducere!“. Mai toti copiii si adolescentii isi trag de maneca parintii, incercand sa-i convinga sa le cumpere ceva la moda, iar acestia rezista cu greu in fata valului de cereri nascute inca din faza copilariei. Multi recunosc ca au cedat la presiunile copiilor. Expusi de la varste fragede la bombardamentul informational si la mesajele comerciale, copiii inteleg mult mai usor tehnologia de comunicare si interactioneaza unii cu altii intr-o lume virtuala care are putine frontiere. Influentate de reclame, de moda si de stilurile de viata promovate de media si propagate de anturaj, noile generatii se incoloneaza involuntar in tendintele de consum, iar copilaria de astazi are tot mai putine puncte comune cu universul in care se formau copiii in urma cu doua decenii.

Specialistii atrag atentia ca asistam la o comercializare a copilariei, la transformarea copiilor in consumatori si, in ultima instanta, la maturizarea precoce a celor mici, cu efecte catastrofale asupra echilibrului lor psihic. Sociologii au declarat copila ria „in pericol“ (sondaj UNICEF, 2005), „toxica“ (Palmer, 2006) sau „pe cale de disparitie“ (Postman, 1994). „Fenomenul de globalizare a capitalului, a productiei de bunuri si servicii, a condus si la o globalizare a consumului, la universalizarea unor comportamente consumeriste. Romania se confrunta cu acest fenomen de cativa ani buni, in pofida faptului ca puterea de cumparare a romanului e mult mai scazuta decat in societatea occidentala“, spune sociologul Hanibal Dumitras cu.

Sub influenta reclamelor si a modelelor societatii de consum, multi copii si adolescenti se transforma in consumatori obsedati sa posede, dependenti de bani si de puterea volatila pe care acestia le-o asigura. Invadata de mercantilism, copilaria isi pierde continutul si e dominata de egoism, complexe si de nefericire. „Societatea de consum gonfleaza productia, inducand in mentalul colectiv ideea ca prosperitatea si accesul la resurse sunt posibile pentru oricine. Este o idee cu efect sedativ care dezarticuleaza, franeaza capacitatile critice ale individului, ii invadeaza con- stiinta aidoma unui drog, creandu-i dependenta. in acest joc al dependentei fata de consum intra si veriga cea mai slaba, care este copilul. Decizia de a cumpara, de a intra in posesia obiectului proiectat de publicitate devine in cazul unui copil cu atat mai mult de neoprit, compulsiva“, explica Hanibal Dumitrascu.

Un studiu britanic despre copilaria moderna, „Good Childhood Inquiry“, realizat de The Children’s Society, confirma ca dorinta copiilor de a avea mereu haine la moda si cele mai noi jocuri de computer ii face pe acestia sa se simta nefericiti. Simptomele de depresie, anxietate si alte tulburari psihice manifestate in faza copilariei s-au inmultit in ultimele doua decenii, in prezent unul din zece copii inregistrand astfel de efecte, se arata in raportul publicat pe 26 februarie. Un rol determinant in atragerea copiilor si tinerilor spre consum il au reclamele TV. „Studiile arata ca fiecare copil este expus anual la 40.000 de reclame comerciale. Modul in care ele sunt realizate le fac foarte atractive pentru copii si evita prezentarea de informatii despre produs. Ele utilizeaza sunete si imagini care se schimba rapid, efecte audiovizuale care atrag atentia copiilor. De asemenea, se centreaza pe prezentarea unei dispozitii emo- tionale placute (bucurie, distractie) si evita orice continut care implica luarea unei decizii rationale“, explica Bogdana Bursuc, psiholog la Behaviour Center. Insa nu toate reclamele se adreseaza direct copiilor. Consumul este impus in viata copiilor si de standardul modern de viata, de globalizarea si de concurenta dintre producatori, care ofera o multitudine de oportunitati. Suntem inconjurat si de televizoare LCD si plasme, de computere si telefoane de ultima generatie, iar copiii cresc in aceasta realitate si se adapteaza la tendintele de consum ale societatii. „Factorii care contribuie la transformarea copiilor in consumatori sunt reprezentati de un numar enorm de imagini, de mesaje care le induc acest comportament“, explica Hanibal Dumitrascu. Sociologul mentioneaza, de asemenea, fragilitatea personalitatii copiilor si, „nu in ultimul rand, indiferenta noastra, faptul ca nu ne implicam suficient in educarea lor“.

Raspandirea noilor tehnologii, globalizarea care preseaza continuu asupra preturilor, determinand ieftinirea produselor de larg consum, imbuna tatirea nivelului de trai din multe familii si impactul consumului asupra adultilor au efecte negative asupra copiilor si tinerilor. Astazi, ei primesc mai mult si vor mai mult, pentru a tine pasul cu moda sau cu standardele anturajului. Vor haine de firma, telefoane de ultima generatie, cele mai noi jocuri pe calculator si mai multi bani de buzunar. „Copiii de astazi si viitorii adulti sunt mai predispusi la astfel de probleme emotionale, iar explicatia tine de mai multe variabile implicate. Valorile socio-culturale se schimba, iar acest lucru afecteaza in mod nesanatos imaginea de sine, perceptia ca propria persoana este valoroasa in sine. in mod frecvent, in ultimul timp oamenii sunt valorizati de catre ceilalti dupa o serie de indicatori externi: bunurile pe care le au, modul in care se imbraca, alegerile pe care le fac“, explica Bogdana Bursuc. Ea spune ca, observand adultii, copiii invata lucrurile care sunt valoroase si le integreaza si ei in viata lor: „De multe ori, si ei sunt valorizati pentru astfel de lucruri externe, care nu tin de propria lor persoana, ci de faptul ca au ceva sau ca au procedat intr-un anume fel“. In opinia psihologului, dependent a valorii propriei persoane de lucruri externe si lipsa sentimentului de valoare personala in sine, independent de aceste lucruri, fac copiii mai vulnerabili la probleme de sanatate emotionala: „Aceasta problema este un efect, in parte, al comercializarii si globalizarii, care ne invata alte valori“.

„Educatia, dimensiunea etica, morala a comportamentului si a dorintelor si alegerilor noastre sunt singurele mijloace prin care ne putem creste copiii in mod sanatos si armonios“, arata Hanibal Dumitrascu. Bogdana Bursuc crede ca o parte a solutiei de protejare a tinerilor de presiunile societatii de consum poate fi reprezentata de mai multa atentie, afectiune si valorizare oferite neconditionat copilului. Acesta nu trebuie apreciat pentru ceea ce are, pentru modul in care se imbraca, ci pur si simplu pentru cum este el. „Parintii pot interveni stabilind reguli. De exemplu, o regula se poate referi la numarul de produse care pot fi cumparate pe saptamana/luna (de exemplu, doua produse). Este deosebit de important ca aceasta regula sa fie respectata de fiecare data. Incalcarea regulii face ca aceasta sa nu mai fie de ajutor si negocierea parintelui cu copilul sa fie mai grea, deoarece copilul invata ca regulile pot fi incalcate“, spune psihologul. Daca deja se confrunta cu acest fenomen, parintii au o sarcina delicata, este de parere Bogdana Bursuc. Ea spune ca acestia pot interveni, invatandu-i pe copii sa accepte diferentele si sa reglementeze treptat cheltuielile prin reguli, dar este foarte important sa puna ceva in locul consumului. „Consumul are o functie importanta in viata copilului sau a adolescentului, ii raspunde la niste nevoi. El nu poate fi redus sau eliminat fara a pune in loc ceva care sa aiba aceeasi functie. De aceea, este recomandat ca interventia parintilor sa fie ghidata sau asistata de un specialist“, explica Bogdana Bursuc.

Investitii de miliarde pentru convingerea copiilor
> Potrivit asociatiei The Children’s Advertising Review Unit (CARU), loialitatea fata de branduri incepe de la 2 ani, iar la 3 ani copiii pot recunoaste 100 de marci. Abia de la varsta de 8 ani copiii pot realiza ca publicitatea poate fi neadevarata.
> Copiii cu varste cuprinse intre cinci si opt ani sunt responsabili pentru aproximativ 41% dintre vanzarile din SUA si Canada, releva CARU. in 2000, copiii americani de cel mult 12 ani au influentat direct sau indirect cheltuieli de aproximativ 600 de miliarde de dolari.
> in 1990, in SUA se investeau 100 de milioane de dolari in publicitatea adresata copiilor. In 2000, suma ajunsese la doua miliarde de dolari.
> in 1997, un copil american cu varsta sub 12 ani avea, in medie, 24 de dolari bani de buzunar pe saptamana. In 2001, copiii de 12-19 ani cheltuiau saptamanal 104 dolari.

Cand copiii fac presiuni, adultii cedeaza la insistentele lor
> Aproape jumatate dintre copii (46%) au cumparat in 2007 un produs sau serviciu datorita unei reclame, cifra identica cu cea declarata si de parinti, releva studiul „Expunerea copiilor la programele TV si radio“ (modele culturale ale comportamentului de consum), efectuat in intervalul septembrie-octombrie 2007 de Metro Media Transilvania la solicitarea Consiliului National al Audiovizualului.
> Potrivit unui alt sondaj, comandat de CNA, intitulat „Impactul publicitatii asupra parintilor“ si efectuat in perioada octombrie-noiembrie 2007 de IMAS si Centrul de Studii Media si Noi Tehnologii de Comunicare (CSMNTC), 75% dintre copiii de 6-10 ani au cerut cel putin o data parintilor sa le cumpere un produs dupa ce au vazut o reclama la televizor.
> Din totalul celor care au cerut parintilor sa le cumpere produse vazute in reclame, 81,9% au determinat cumpararea produselor. Studiul releva ca reclamele au un impact puternic asupra copiilor, care actioneaza asupra parintilor ca o „cutie de rezonanta“. „Datele par a confirma ipoteza conform careia publicitatea incepe a constitui un factor de dominatie a copiilor asupra parintilor“, se arata in raportul final intocmit la solicitarea CNA.